Se izbucnise piatra în praf şi pulberi fine,
Iar cerul se tăiase în două înspre jos
Şi soarele din infinit spre infinime
Răgea umbros.
Salut! Murim!
În timpul ăsta scurt
Când eu te strig, când tu mă strigi
Şi încă ne mai răsucim
Atâta-ţi spun, atâta-ţi zic
Salut! Murim!
(Nichita Stanescu)
Apr 25, 2010
Nichita
Published by
Moony
-
4/25/2010 12:27:00 PM
Labels: Poems, Romania/Romanian
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
0 comments:
Post a Comment